Decizia Guvernului de a elimina indemnizaţiile pentru revoluţionari pe o perioadă de doi ani, i-a pus pe aceştia pe ameninţări cu proteste. Peste 150 de mureşeni, luptători cu fapte deosebite, primesc în prezent peste 2000 lei lunar pentru că au ieşit în stradă la Revoluţia din decembrie 1989. Nu sunt răniţi, nici urmaşi ai decedaţilor în Revoluţie, ci doar participanţi, remarcaţi prin fapte deosebite. Singura problemă este că unii sunt intraţi în asociaţii de revoluţionari pe criterii de rudenie, de prietenie sau financiare, pentru care au ajuns să primească o diplomă cu “n” drepturi şi indemnizaţia lunară pentru care un muncitor cu salariul minim pe economie lucrează patru luni. Sunt sume uriaşe, care s-au majorat cu timpul, dacă ne gândim că veteranii de război, care sunt mulţi şi şi-au pus viaţa în pericol câţiva ani de război nu doar câteva zile, primesc o sumă mult mai mică. Şi nu este corect nici faţă de pensionarii cărora li s-a îngheţat punctul de pensie după ce au cotizat ani de zile la sistemul de pensii, pe motiv că e criză şi nu sunt bani de pensii. Au trecut peste 21 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 şi noi, plătitorii de impozite, le dăruim, prin intermediul statului, sume uriaşe de bani. Mii de certificate de revoluţionari au fost eliberate unor indivizi care nu au avut nimic în comun cu Revoluţia.

Statul a dat cu nemiluita privilegii. Acum le iau înapoi. Ar fi interesant totuşi, să vedem în ce direcţie se duc banii economisiţi de la revoluţionari: spre populaţia sărăcită sau spre “noi proiecte” aducătoare de venituri pentru clasa politică.

Decizia Guvernului de a elimina indemnizaţiile pentru revoluţionari pe o perioadă de doi ani, i-a pus pe aceştia pe ameninţări cu proteste. Peste 150 de mureşeni, luptători cu fapte deosebite, primesc în prezent peste 2000 lei lunar pentru că au ieşit în stradă la Revoluţia din decembrie 1989