* La Corna, viitorul iaz cu cianuri din Muntii Apuseni infloreste comertul cu morti *
Juramantul
Ploua neincetat, marunt si rece, de parca nu s-ar mai opri niciodata. In fata se vede poiana. La marginea ei, zeci de brazi falnici stau perfect aliniati, strajuind, ca un gard urias, luminisul. Ne strecuram in poiana unde odihnesc mortii satului. Candva, era cel mai frumos cimitir din coltul asta de lume! Uzi fleasca, gafaind dupa atata urcus, pasim greu, alunecand prin iarba namolita. Apoi, insotitorul meu se opreste brusc si isi scoate de pe cap palaria. In fata lui, printre balarii, se zaresc doua cruci scunde din lemn. Se lasa in fata lor in genunchi, si cu ochii inchisi si mainile impreunate, murmura o rugaciune. Un abur moale tasneste incet din pamant, invaluind intreg cimitirul. Aici, sub crucile astea scunde din lemn, ii sunt ingropati parintii. Doi pasi mai incolo, se ridica un morman de pamant infoiat. Langa el, o cruce cazuta. Ceva mai departe, alte doua gramezi, alte cruci prabusite. O iconita cu Maica Domnului si cateva cioburi dintr-o candela rosie zac murdare in noroi. Ridic privirea si peste tot vad la fel: bulgari uriasi de pamant rascolit si cruci ingropate in namol. Sunt martorul unui sacrilegiu. Din cimitirul care se intinde in fata mea, zeci de morti au fost scosi din mormintele lor. Un dezastru. De parca hoarde dezlantuite ar fi dat iama pe-aici, intorcand pamantul pe dos. Doar ici, colo au mai ramas cateva cruci in picioare. O priveliste sumbra, prezenta in toate cimitirele din comuna Rosia Montana si satele din apropierea ei. Sute de morti au fost deshumati si ingropati aiurea, prin tara. Sute de gropi scormonite, cruci putrezite si gramezi de pamant prin care zac ramasite de candele sau icoane.
"Uite ce ravagii o facut blestemul aurului! Daca-mi zicea cineva, acu' 15 ani, ca o sa ajungem sa ne dezgropam mortii pentru o
