La Berlin, Traian Băsescu a susţinut intrarea României în eurozonă în patru ani, dar la Bucureşti entuziasmul nu este pe măsură. Neamţul are o vorbă: „Ein Mann, ein Wort" („Un om, un cuvânt"). Ceea ce, într-o traducere liberă ar însemna că valoarea unui om este dată de valoarea cuvântului pe care şi-l dă.
Pe pământ german, preşedintele român Traian Băsescu a venit cu un cuvânt puternic: „Ne menţinem obiectivul aderării la zona euro în 2015". Ideea a fost reluată apoi de preşedintele Băsescu în discursul pe care l-a ţinut în cadrul conferinţei „Germania şi România - parteneri în Europa", de la sediul Deutsche Bank, în faţa unei asistenţe selecte, formată din bancheri, oameni de afaceri, reprezentanţi ai societăţii civile din capitala Germaniei. Semn că şeful statului român venise cu tema pregătită de acasă.
Dar poate România să-şi ţină cuvântul dat în faţa nemţilor? Obiectivul Euro 2015 nu este asumat la Bucureşti la fel de hotărât precum preşedintele Băsescu l-a enunţat de faţă cu cancelarul Angela Merkel. În sectorul financiar şi în mediul de afaceri domnesc mai degrabă prudenţa şi, într-o mult mai mică măsură, entuziasmul.
Curaj sau naivitate?
Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, afirmă că mesajul preşedintelui este lipsit de credibilitate. „Criteriile pentru aderarea la zona euro sunt în acest moment ca o ţintă în mişcare. Nici nu vreau să comentez faptul că zona euro ar putea dispărea sau că unii membri ar putea să iasă, iar eurozona va deveni doar una pentru cei aleşi. Dar, până a ieşi cu astfel de vorbe patriotice, ar trebui să ne întărim capacitatea de a atinge ţinte controlabile, cum ar fi accesul la fondurile europene. Cum poţi fi credibil, cu o rată a absorbţiei de 3%?", se întreabă preşedintele AOAR.
Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România, este
