Fostul preşedinte Emil Constantinescu a oferit, într-un articol publicat în The Guardian, lecţii desprinse din reconstrucţia României şi pledează pentru pentru locuinţe accesibile şi decente.

"Pe parcursul întregii istorii a omenirii, adăpostul a fost o nevoie primară pentru toţi. La prima vedere reprezintă un acoperiş şi patru pereţi între care suntem uscaţi şi în siguranţă. Dar reprezintă şi una din pietrele de temelie pe care poate fi construită o viaţă sănătoasă şi productivă.

În ciuda creşterii recente a PIB-ului în România, circa 40% din locuinţele din mediul urban moştenite din vremurile comuniste sunt de proastă calitate, din construcţii prefabricate, cu infrastructură şi utilităţi învechite.

Condiţiile de cazare din mediul rural sunt într-o stare mult mai proastă. Deşi multe case noi au fost construite în zonele rurale, 40% dintre cetăţenii noştri nu au baie proprie.

Ne confruntăm cu probleme legate de suprapopulare, din cauza lipsei de locuinţe accesibile pentru tineri. Nici Europa de Vest nu este imună la probleme legate de locuinţe şi vedem în multe locuri cum noua generaţia se zbate să aibă locuinţe la preţuri accesibile.

În timp ce sectorul imobiliar continuă să resimtă impactul crizei financiare şi economice, europenii se confruntă cu venituri scăzute, cu creşterea costurilor de trai, a preţurilor energiei şi pierderea de beneficii şi de subvenţii.

În România, ne confruntăm cu provocări suplimentare, precum case în paragină, inundaţii frecvente şi alte catastrofe, creşterea consumului de energie şi o lipsă de schimbare socială.

Şi în România, casele au devenit bunuri. Privatizare în masă la începutul anilor 1990 a caselor deţinute de stat către chiriaşi, la preţuri extrem de scăzute sau chiar gratuit, a fost o decizie bună.

Dar proprietarii nu erau pregătiţi să-şi asume responsabilitatea pentru apart