Clişeelor jurnalistice ale dezastrelor cotidiene li s-au adăugat, în ultima vreme, cele construite în jurul verbului a spulbera.

Dezvoltând hiperbolic un sens de distrugere rapidă şi totală („a nimici”, DEX), verbul pare să se fi specializat, în mass-media românească, pentru descrierea accidentelor rutiere. De fapt, se foloseşte cu predilecţie în legătură cu soarta pietonilor, mai ales în cazul traversărilor regulamentare. O simplă căutare pe Google furnizează instantaneu zeci de titluri aproape identice: „Spulberat pe trecerea de pietoni” (debanat.ro): „Spulberat pe trecerea de pietoni deoarece un conducător auto a ignorat culoarea roşie a semaforului” (adevărul.ro); „Spulberat pe zebră” (observator.a1.ro); „Un şofer din Bacău a spulberat şapte persoane aflate pe trotuar” (apropo.ro) etc. În sensul propriu, a spulbera desemnează o distrugere totală, cu împrăştierea rămăşiţelor. Sensul figurat e asociat frecvent cu abstracţii: sunt spulberate speranţele, visele, miturile etc. Relatările jurnalistice oscilează între cele două valori; uneori tind spre imaginea concretă, fără a fi riguros exacte („O maşină a spulberat un chioşc de ziare”, stiridecluj.ro; „Un camion a spulberat indicatorul de înălţime”, qbox.ro); alteori evocă doar scenarii catastrofice posibile („Aproape să fie spulberat de un şofer care nu a oprit la semnalul său”, reporterntv.ro). Din fericire, etichetele dramatice nu corespund întotdeauna realităţii. O ştire prezentată cu câteva zile în urmă pe un canal de televiziune recurgea la clişeul spulberării, dar continua cu precizarea că persoana spulberată pe trecere nu a păţit nimic şi nu avut nevoie de îngrijiri medicale. E limpede că, în momentul de faţă, la a spulbera se recurge, în mod automat, ori de câte ori e nevoie să se evoce un impact violent.

Verbul mai are, de altfel, o folosire clişeizată şi hiperbolică, în limbajul comentariu