Legea privind regimul juridic al adopţiei a fost modificată de Parlament, iar forma adoptată permite adopţiile internaţionale şi adopţiile de către homosexuali.
Votul final a fost dat miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor. Nu s-a adoptat niciun amendament la varianta care a ieşit din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, unde proiectul propus de Guvern a fost serios amendat, pentru a fi în consonanţă cu prevederile noului Cod Civil.
Interesant este că proiectul propus de Guvern a fost plin de erori de logică, de sintaxă şi gramaticale, după cum a sesizat Consiliul Legislativ. Iată încă un argument în defavoarea adoptării legilor prin asumarea răspunderii.
Dar Consiliul Legislativ a mai remarcat un aspect care NU a fost corectat de parlamentari: cetăţenii români devin defavorizaţi la adopţie, în faţa cetăţenilor străini. Iată de ce: cetăţenii români sunt obligaţi să stea efectiv în ţară minim 9 luni din cele 12 luni dinaintea adopţiei. În schimb, în cazul adopţiilor internaţionale, părinţii adoptivi au doar obligaţia de a se deplasa în România şi de a rămâne aici o lună înaintea adopţiei.
Stoparea adopţiilor internaţionale a fost una dintre condiţiile de preaderare ale României la Uniunea Europeană. Înainte de câştigarea primului mandat de preşedinte, Traian Băsescu a făcut carieră criticând comerţul cu copii practicat de guvernarea Năstase chiar şi după instituirea Moratoriului asupra adopţiilor internaţionale.
Statele Unite au exercitat presiuni constante pentru reluarea adopţiilor internaţionale, dar România a fost obligată să-şi respecte angajamentul luat faţă de Uniunea Europeană. Telegramele Wikileaks au consemnat o serie de discuţii între oficiali ai SUA şi cei români pe tema adopţiilor internaţionale, americanii exprimându-şi nemulţumirea că nu s-au înregistrat progrese în mandatul Tăriceanu.
În primul an de mandat al guv
