Vera Renczi: 35 de crime. Vasile Tcaciuc: 26 de crime. Iancu Berila: 20 de crime.
România pare ferită de prezenţa odioasă a criminalilor în serie. Pe cine cunoaştem, în afară de Ion Rîmaru? Mass-media acordă o deosebită importanţă fenomenului criminalităţii, însă iubitorii cinematografiei pot fi tentaţi să creadă că impulsurile criminale sunt apanajul culturii americane. Situaţia este, însă, cu totul alta. Criminalii în serie au existat şi în România şi au un palmares impresionant.
„Există un patrimoniu al crimei, există şcoli ale acesteia şi culturi care justifică răzbunarea. Există nonculturi care justifică suicidul în masă, există culturi ale omorurilor în serie, car există şi culturi ale crimei organizate, care presupun omoruri la comandă", a declarat, pentru România Liberă, expertul în psihocriminalistică Neculai Zamfirescu.
„Conform teoriei psihanalizei, toţi suntem potenţiali criminali, potenţiali sinucigaşi", a continuat expertul, „dar ne supunem cenzurii. Numai dincolo de cenzură apare criminalul".
Există criminali în serie şi în România. Ce se află în mintea lor?
Mărturiile criminalilor în serie sunt numeroase. Însă foarte puţini dintre ei declară că le pare rău pentru ceea ce au făcut, iar dacă spun asta, o fac doar pentru a impresiona autorităţile sau pentru a stârni mila celor care încă se îndoiesc că pot fi capabili de nişte crime atât de odioase.
Marius Csampar este condamnat la 135 de ani închisoare. El şi-a ucis ce-a de-a cincea victimă în noaptea de Revelion. Ultima şi ce-a de-a şasea victimă, un coleg de tâlhării, a fost ucisă în aprilie 1997. „L-am dus în subteran şi l-am făcut bucăţi", a declarat Csampar. „L-am găurit peste tot, şi pe mâini, şi pe cap, peste tot, asta ca să-l devoreze şobolanii şi mai bine. Am vrut să-i dau foc, dar era o muncă în plus".
Astfel de mărturii şochează opinia publică, nu însă ş
