In consecinta, domnul Geoana era acoperit de drapelul Romaniei, si nu de flamura PSD. Oare Presedintele Senatului trebuia autorizat de partidul sau pentru a face... o vizita in SUA?! Mie mi se pare o grava lipsa de viziune, ca sa nu spun ca e o dovada de infantilism, ca o institutie a statului roman sa emane doar tezele partidului din care face parte seful acesteia. Nu ducem lipsa de evenimente soc, de stiri apocaliptice, de fenomene catastrofa, de premiere absolute in abjectii inimaginabile. Viata ne este uritita de aceste prezente care ni se baga fortat pe git si de care ne-am putea lipsi, fara sa avem ceva de pierdut. Am convingerea ca viata ar fi infinit mai frumoasa daca n-ar exista oribilii panicarzi, zizanisti, raspindaci etc., inzestrati cu mijloace hidoase, dezgustatoare, pe care le folosesc in a ne baga in cap mizeria indigesta a lumii. Vrem-nu vrem, inghitim, in mod similar gistelor supuse fabricarii ficatului gras, tot felul de informatii, absolut inutile, dar cu efecte nocive si spurcate. Somnul ne este perturbat, creierul este supraexcitat, arterele mici sau mari mai crapa si speranta de viata scade alarmant. De ce avem dorinta aceasta afurisita de a cunoaste ce se intimpla pe la Bucuresti, Paris, Roma, Atena, Asia, Africa, America si, mai ales, prin dormitorul lui Berlusconi, habar n-am. Avem atita de lucru, alergam intreaga zi ca sa le dovedim a face pe toate si, in loc sa respiram un moment de liniste si pace, ne enervam, absolut inutil, ca un anonim exista pe undeva printr-o pustietate si a omorit o fiinta umana. De ce sa nu lasam sa se enerveze rudele lor, de ce sa fim preocupati daca il prinde sau nu pe criminal, de ce sa injuram ca la usa cortului cind aflam ca victima si asasinul braconau? Chiar n-avem altceva de facut, de gindit, de comentat? Un uragan, un cutremur, un razboi, un dictator asasinat, un viol, o schimbare de lider politic, o pana