În cei doi ani în care a lucrat ca dansatoare în poală, Jennifer Hayashi Danns nu a cunoscut nicio femeie care să danseze perfect trează: unele luau cocaină, altele beau, chiar dacă veneau cu maşina la muncă. La un moment dat, Danns însăşi ajunsese să bea o sticlă de vin înainte de lucru, o jumătate când se pregătea să înceapă, dar şi multe alte pahare în timpul nopţii. "Cum altfel aş fi putut să mă duc la străini şi să îi întreb dacă vor să-mi dau hainele jos?", se întreabă ea retoric.
"Una dintre marile neînţegeri (n.r. legate de dansatoarele la bară) e că e suficient să arăţi bine. Oamenii habar nu au cât de mult trebuie să te pregăteşti. Iar bărbaţii te pot refuza pur şi simplu: îţi spun că n-ai sânii suficient de mari", explică femeia.
Popularitatea cluburilor în care se dansează în poală a crescut inexplicabil, scrie Guardian. Le-au vizitat figuri dintre cele mai respectabile, cum ar fi Stephen Hawking. Iar Miley Cyrus sau Britney Spears susţin frecvent concerte în astfel de localuri. De asemenea, tot mai multe femei devin cliente ale unor astfel de locuri.
Numărul de cluburi din Marea Britanie unde se dansează în poală s-a dublat din 2004, ajungând în prezent la 300, arată o cercetare citată de Guardian. Un studiu realizat pe tot atâtea dansatoare, de către dr. Kate Hardy de la Universitatea din Leeds, a relevat că o treime sunt studente. Şi, dat fiind că taxele de studiu sunt din ce în ce mai mari, iar şansele de a găsi un loc de muncă sunt reduse, acest procent ar putea creşte, explică Hardy.
În ciuda răspândirii acestui tip de cluburi, foarte puţină lume ştie ce se întâmplă în spatele uşilor închise, susţine Daans. Fosta dansatoare a scris o carte, numită "Stripped: the bare reality of lap dancing", în care a adunat poveştile unor colege de breaslă. Femeia spune că intenţia ei nu este să obţină interzicerea cluburilor unde se dansea
