Am inteles, cu timpul, interesul lui Moscovici pentru dezvoltarea psihologiei sociale in Romania, la Iasi. Voia sa repete, in mic, experienta pe care a trait-o el insusi in perioada de inceput, dupa razboi. stia ca psihologii sociali romani au fost izolati, ca n-au resurse, literatura, laboratoare. Europa distrusa de razboi: ruine, lipsa resurselor, descurajare. Atunci s-a nascut Planul Marshall, astazi uitat, care a ajutat statele afectate grav de distrugeri sa-si refaca economiile. A fost un plan de reconstructie, conceput de Statele Unite, destinat aliatilor europeni. Un vast program de asistenta economica, desigur si cu scopul de a limita extinderea comunismului. Se adresa tuturor vechilor aliati, dar Moskova a interzis tarilor controlate sa participe. Un plan de resuscitare. Putini stiu ca a existat si un „Plan Marshall" pentru stiintele sociale: profesorii si cercetatorii europeni care se refugiasera in timpul razboiului peste Ocean reveneau in Europa si intemeiau, cu fonduri americane, institutii noi, transferind cunoasterea dobindita acolo. In Germania, Anglia, Franta se incerca re-fondarea cercetarii sociale in situatia noua, de pace si bunastare. Aceasta a inflorit, au aparut noi domenii, s-au reorganizat cele vechi, cercetatorii s-au apropiat de realitatile concrete, de viata reala. Kurt Lewin, un psihosociolg plecat din Germania in State, a declansat o directie revolutionara de studiu si a semnalat, dupa razboi, posibilitatea ca stiintele sociale sa aline suferintele si sa contribuie decisiv la democratizarea societatilor. Iar atunci cind s-a declansat Razboiul Rece au aparut noi problematici si noi cimpuri de aplicatie. Schimbarile politice si istorice, dar si cele de metoda au declansat o efervescenta nesperata. Am aflat unele fragmente din aceasta istorie fascinanta, a unei constructii europene fara precedent, povestite la intervale diferite de Serge M