Consumă cam doi litri la suta de kilometri, nu are probleme cu parcarea fiindcă încape în ambalajul unei măsuţe TV şi, mai ales, poate fi condusă de oricine. Mopedul pe patru roţi nu necesită permis de conducere!
O adevărată modă în Occidentul ecologist, microcar-urile au fost repede adoptate în România de tinerii de bani gata sau de şoferii rămaşi fără permis. Printre proprietarii unor asemenea "jucării" se numără inclusiv Gheorghe Lupaş, celebrul ex-director al RAR Bihor rămas fără permis datorită unui accident cu victimă...
O maşină "model"
Microcar-urile sunt "anorexicele" autovehiculelor. Arată ca nişte maşini, dar sunt mai mult nişte drujbe cu roţi. Acesta este şi motivul pentru care noul Cod Rutier le-a inclus la categoria mopede, alături de scuterele cu două şi cu trei roţi. Caracteristicile sunt clare: viteza maximă de 45 kilometri pe oră, cilindreea sub 50 centimetri cubi pentru motoarele cu aprindere prin scânteie şi puterea de cel mult 4 kilowaţi în cazul unui alt tip de motor cu ardere internă sau electric. Construită din carton sau fibră de sticlă, maşinuţa cântăreşte sub 400 de kilograme.
În ciuda aspectului "subnutrit", microcar-urile au şi avantaje: se descurcă uşor în traficul urban, consumă cât o motocicletă dar nu te plouă în ele, impozitul anual este cam cât patru beri şi, mai ales, nu necesită permis de conducere! Româneşte spus, tinerii peste 16 ani care nu au făcut şcoala de şoferi, conducătorii auto rămaşi fără permis pentru că au fost prinşi băuţi la volan sau cei care au greşit în alte moduri îi pot râde în nas poliţistului. Aceştia pot şofa în continuare fără să încalce legea...
O "scumpete" de maşină
Microcar-urile nu se înmatriculează, ci doar se înregistrează la primării. Cum la categoria mopede intră toate "râşniţele" cu roţi, de la scutere până la biciclete cu motor, nu are nimeni o evidenţă clară a