Din amicalul cu Belgia, “naţionala” s-a ales cu orgoliul bun al echipelor “în construcţie”.
Ar fi fost mai echitabil un 2-2, dacă mă gîndesc la ocazia de final a lui Niculae şi la penalty-ul ratat de Raţ”, a spus Piţurcă. Meciul cu Belgia a fost totuşi un amical, aşa că număratul golurilor posibile şi al ocaziilor ratate nu-şi are rostul. Belgienii cred, la rîndul lor, că au meritat victoria, că echipa României a fost “modestă” (”Le Soir”), mai ales în prima repriză. Şi-au redescoperit publicul, “farmecul infernului” de acasă, cum l-a numit Kompany. Noi am redescoperit bannerele anti-FRF în tribune, singura notă constantă în ultimele luni din istoria “tricolorilor”.
Aşadar, un amical, adică experiment. Test, probă, nu revanşă simbolică, organizată simultan cu meciurile de baraj. Ar trebui să numărăm cîştigurile din infernul fermecător, cum îşi propunea Piţurcă înaintea plecării spre Liege. Să le numărăm! Papp e un cîştig cert, Daniel Niculae e recîştigat. La partea de plusuri, rămîne Torje, despre care “Le Soir” scria că “a mutat jocul României în altă dimensiune”. La partea de minusuri discutabile se află Mutu, Tamaş şi Marica. În linii mari, aşa va arăta “naţionala” următorilor ani. Fără egoisme, fără mahmureli. Mişcată din loc de orgoliul bun al debutanţilor, al nou-veniţilor şi reveniţilor care vor să facă impresie, uşor bezmetici, un pic gafeuri, dar, în mare, entuziaşti. Nu va fi o echipă de talente care aşteaptă mingea pe tavă de argint. Va fi o echipă modestă, modestă ca spirit, ca atitudine. Deocamdată, sîntem modeşti doar în sensul folosit de presa belgiană, modeşti ca valoare.
Test, probă, nu revanşă simbolică. Mai avem de aşteptat pînă la o schimbare la faţă a “naţionalei”. Orice ar spune selecţionerul despre lumea care înjură, “din cauza acţiunilor DNA”, întîi echipa trebuie să se schimbe, apoi gradul de ataşament al publicului.
