Ziua de 12 noiembrie 2011 a marcat sfârşitul unei ere pe scena politică din Italia, era Berlusconi. Premierul ultimelor două decenii din Peninsulă, Silvio Berlusconi, a demisionat sâmbătă seară de la conducerea Guvernului italian, după ce Senatul a aprobat setul de măsuri anticriză convenit de Roma cu UE, măsuri menite să reasigure piețele și partenerii internaționali. Vestea a fost primită cu aplauze la Roma, relatează AFP.

Demisia a fost acceptată de președintele Republicii, Giorgio Napolitano, care ar urma să îl numească în locul lui Berlusconi pe fostul comisar european Mario Monti, în vârstă de 68 de ani.

Presa din Italia scrie că cel supranumit Il Cavaliere a fost nevoit să părăsească palatul prezidențial printr-o ieșire secretă, în timp ce în fața intrării principale mii de manifestanți aplaudau demisia sa.

El a fost întâmpinat cu strigăte ca "mafiotule!", "rușine!", "închisoare!" "s-a terminat!" sau "primavera, primavera" (primăvară, primăvară), o aluzie probabilă la revoluțiile arabe care au îndepărtat de la putere dictatorii. Apropiaților săi, Berlusconi le-a mărturisit că este "profond întristat", potrivit agenției italiene Ansa.

Încă din cursul după-amiezii de sâmbătă, mulțimea a invadat diverse zone-simbol ale puterii de la Roma, strigând "Demisia, demisia". Unii participanți purtau drapele italiene, în timp ce alții afișau pancarte pe care se putea citi "Bye-bye Silvio!", "Dispari!" și "În sfârșit!".

La palatul Quirinal, o orchestră improvizată, ai cărei muzicieni și cor s-au găsit pe Internet, a interpretat Aleluia de Handel. "Astăzi, suntem aici pentru că suntem foarte, foarte bucuroși că Berlusconi se duce în sfârșit acasă! Să se ducă acasă!", declară o manifestantă pe fondul fluierăturilor. "Ciao, și mai ales, nu te întoarce!", afirmă un altul.

În fața Palatului Grazioli, reședința privată a premierului, s-a