Nu ştiu cât de mult îl mai citesc astăzi tinerii şi adolescenţii pe Victor Hugo. Nu este exclus ca unii să fi auzit mai degrabă de succesul mondial al spectacolului muzical „Mizerabilii”, care se joacă fără încetare din 1985 la Londra, decât de opera vastă a acestui mare romantic francez.

În ce mă priveşte, Victor Hugo rămâne autorul care mi-a marcat trecerea de la faza de consumator febril de poveşti la aceea de fiinţă conştientă că există… autori în spatele poveştilor. Până pe la vârsta de 12 sau 13 ani citeam furibund fără să acord niciodată o atenţie specială numelui de pe copertă. Eram fascinat de acţiunea cărţilor, şi atâta tot. Nu uit deci acel moment din viaţa mea când, impresionat de descrierea unei bătălii, am închis cartea pentru o secundă ca să văd cine era autorul cărţii pe care tocmai o citeam şi care se numea „Mizerabilii”. Autorul se numea Victor Hugo şi de atunci n-am mai citit niciodată cărţi, ci autori.

Recent m-a impresionat în Franţa apariţia unei monumentale biografii dedicate lui Victor Hugo de un om care nu face decât acest lucru de ani în şir: studiază viaţa şi opera lui Victor Hugo. Personalitatea acestui mare poet şi romancier continuă să fascineze francezii, dar nu numai, pentru că Victor Hugo face parte de multă vreme din patrimoniul literar al umanităţii. Iar un scriitor considerat „un monument” al literaturii franceze merita o biografie „monumentală”. Volumul publicat de Jean Marc Hovasse la Editura Fayard este însă copleşitor: el conţine nu mai puţin de 1.286 de pagini. Acest istoric literar trăieşte de fapt, cum spuneam, pentru Victor Hugo. În 2001, el a publicat un prim volum dedicat marelui scriitor francez, în care îi prezintă viaţa de la naştere, mai precis din 1802 până în 1851, anul plecării lui Victor Hugo în exil. Iar acest al doilea volum de 1.286 de pagini, la care Jean Marc Hovasse a lucrat timp de aproape 1