Doi premieri din zona euro au demisionat. Costurile de finanţare ale Italiei şi Sloveniei au atins niveluri nesustenabile. Pieţele s-au prăbuşit. Franţa şi Italia s-au angajat pe calea austerităţii. Au apărut zvonuri că liderii europeni pregătesc destrămarea zonei euro.

Săptămâna trecută niciun guvern european nu s-a simţit în siguranţă, iar criza datoriilor şi puterea ei de propagare au demonstrat cât de neputincioase sunt mijloacele de apărare ale Europei în faţa presiunilor pieţelor. Prin luneta investitorilor s-au perindat Grecia, Italia şi chiar una dintre cele mai mari economii europene, Franţa, ultimele două state fiind văzute ca următoarele victime ale crizei, scrie The Guardian.

Berlusconi, în tirul de foc al pieţelor

Săptămâna a început într-o atmosferă de nelinişte, dar şi speranţă pe fondul unor zvonuri că premierul italian Silvio Berlusconi va demisiona, ceea ce ar fi deschis Italiei calea spre reformele necesare impulsionării economiei. Berlusconi a negat însă aceste zvonuri pe contul său de Facebook, spulberând speranţele formării rapide a unui noi guvern. Costurile de finanţare ale Italiei au urcat rapid, spre nivelurile la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au fost forţate să ceară ajutor financiar internaţional. În Grecia discuţiile dintre formaţiunile politice privind formarea unui noi guvern, în urma promisiunii premierului George Papandreou de a demisiona, nu au adus rezultate. Papandreou s-a angajat să renunţe la funcţie pentru a asigura implementarea planului european de ajutor pentru Grecia.

De asemenea, Franţa a încercat să se ferească de tirul de foc al pieţelor anunţând o nouă rundă de austeritate, cu majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli de şapte miliarde de euro, pe care premierul François Fillon le-a descris ca "sacrificii". Promisiunile s-au dovedit a fi un mijloc insuficient de apărare în faţ