Guvernele de experţi nou-instalate în mai multe state europene sunt bine primite şi de pieţele financiare, şi de alegători, şi de opoziţia politică, şi de Bruxelles.

Bursele lumii s-au calmat după mai multe săptămâni de foc numai după ce în Italia şi în Grecia au fost instalate guverne formate în mare parte din tehnocraţi. Spania mai are câteva zile până când va trece prin aceeaşi experienţă. Irlanda a trăit-o deja. Ce au toţi aceşti tehnocraţi în comun? Înţeleg mecanismele economiei mondiale şi le place să se adreseze pieţelor financiare şi economiştilor. Pot emite soluţii complexe în materie de politici monetare, dar nu au charisma care le permite să electrizeze masele. Nu ştiu să vorbească pentru publicul larg. Dar în vremuri de criză par cea mai bună soluţie.

Papademos, adept al austerităţii

În Grecia, premierul desemnat - Lucas Papademos - este un economist (fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, cu studii economice în Statele Unite) respectat şi văzut ca specialistul care merită creditul pentru trecerea de la drahmă la euro. Papademos l-a păstrat ca ministru al Finanţelor pe Evangelos Venizelos, care va negocia în continuare cu UE planul de reducere a îndatorării ţării. Acesta devine şi vicepremier, alături de Theodoros Pangalos, chiar dacă guvernul interimar de la Atena ar trebui oficial să-şi desfăşoare activitatea doar 100 de zile. Ministru de Externe va fi un alt tehnocrat - fostul comisar european Stravros Dimas (Noua Democraţie, dreapta).

Premierul Papademos urma să demareze, ieri, în Parlament, dezbaterile pe marginea planului de salvare UE. Cu toate că este un adept al austerităţii, sarcina va fi dificilă, mai ales că liderul opoziţiei conservatoare, Antonis Samaras, a ameninţat că nu va mai susţine alte tăieri. Miercuri, noul guvern se va confrunta cu un vot de încredere în Parlament.

Ca vice