Rezervele de aur şi argint ale României sunt un subiect învăluit în mister, această informaţie fiind clasificată, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Companiile care însă au câştigat de la statul român dreptul de a exploata şi explora aceste metale preţioase spun că în adâncuri România ascunde peste 700 de tone de aur şi circa 2.000 de tone de argint. La preţurile de azi, toate aceste comori valorează peste 40 de miliarde de dolari.

Cele mai mari trei proiecte de metale preţioase din Ro­mânia sunt Roşia Montană (judeţul Alba), unde rezer­vele de aur sunt estimate la 314 tone, iar cele de argint la 1.480 de tone, proiectul Rovina (judeţul Hunedoara), unde sunt estimate resurse de aur de 294,5 tone şi proiectul Certej (judeţul Hunedoara), unde rezervele sunt estimate la 65,7 tone aur şi 372 de tone de argint, potrivit ANRM.

Pe cât de secrete sunt datele privind rezervele certe de aur şi de argint, pe atât de misterioase sunt şi companiile care au câştigat de la statul român dreptul de a le explora sau exploata.

Toate au însă în comun un lucru: vin din Canada.

Cei trei miliardari de la Roşia Montană

În proiectul Roşia Montană, 20% din acţiuni sunt controlate de statul român, în timp ce firma canadiană Gabriel Resources deţine 80% din compania Roşia Montană Gold Cor­poration.

Parteneriatul dintre statul român şi compania canadiană a fost realizat în 1997, când între fosta Regie Autonomă a Cuprului Deva, actuala Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest, şi Grabriel Resources se sem­nează un contract prin care se înfiinţează Roşia Montană Gold Corporation.

În spatele firmei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din businessul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan, care au investit sute de milioane de dolari în proiectul minier din Apusen