Capitala Culturii, facuta harcea-parcea de cifrele oficiale ale Guvernului Iasul cultural pare un proiect naruit, acoperit de praful delasarii. Un amplu si amanuntit studiu realizat pe mai multe componente de Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii (CCCDC), organism aflat in subordinea Ministerului Culturii, ne dezvaluie o realitate greu de acceptat. Cu atit mai mult cu cit decizii importante se pot lua in functie de aceste cifre. Iasul, intrat in cursa pentru titlul de "Capitala culturala europeana" in 2020, alaturi de Cluj-Napoca, Timisoara si Alba Iulia, ocupa abia locul sase pe tara intr-un clasament al oraselor din perspectiva vitalitatii culturale. Cele trei competitoare ale Iasului sint pe primul, pe al patrulea, respectiv pe al cincilea loc in ierarhia celor 46 de orase romanesti pentru care s-au colectat si centralizat date. "Sint romani care n-au fost niciodata la Iasi, desi n-ar trebui sa fie nici unul, caci cine n-a fost aici nici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici, nici nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste in acest loc mai viu si mai bogat decit oriunde aiurea", scria Nicolae Iorga despre dulcele nostru tirg, in urma cu aproape un secol. In prezent insa, Iasul nu pare sa mai fie prima destinatie pe harta culturala a Romaniei. Cel putin asa ne arata studiul realizat de CCCDC. Rezultatele acestuia, contestate de unii ieseni, acceptate in mod realist si cu tristete de altii, nasc discutii cu privire la sansele reale ale orasului de a deveni capitala culturala europeana in 2020. "Ziarul de Iasi" a stat de vorba cu oameni care activeaza si au experienta in domeniul culturii, cu reprezentanti ai autoritatilor locale si cu politicieni despre ceea ce releva studiul mentionat, respectiv despre masura in care acesta ne-ar putea spulbera visul de a fi capitala a Europei in p