Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă, după postul Paştelui, începe, potrivit religiei ortodoxe, la 15 noiembrie şi durează 40 de zile. Hotărârea a fost luată în anul 1166, de Sinodul local din Constantinopol, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Cea mai grea zi a acestui post este chiar Ajunul Crăciunului, la 24 decembrie.

Iată ce nu trebuie să faci, timp de 40 de zile

Postul reprezintă, potrivit tradiţiei, o abţinere de la toate faptele rele, iar credincioşii trebuie să mănânce hrană vegetală şi să nu bea alcool. Sâmbăta şi duminica se face "dezlegare la peşte, untdelemn şi vin". Derogare la peşte, ulei şi vin se face şi în cazul sărbătorilor din timpul acestei perioade. Postul Crăciunului este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică. Acesta este numit "Jejunum Adventus Domini" (Postul venirii Domnului), dar durează doar trei săptămâni.

Ultima zi a postului: chin şi veselie

Chin, pentru că trebuie să se ţină post "negru", însă miresmele mâncărurilor şi prăjiturilor pregătite pentru ziua Crăciunului sunt tentaţii foarte mari. Veselie, penru că încă din această zi, vin colindătorii.

Ghiftuiala de dinainte de post

Orice post începe şi se termină cu o masă bogată. În ajunul începerii Postului Crăcinului, potrivit tradiţiei, se strange întreaga familie la masă. În această seară se mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. Această tradiţie se numeşte Lăsata Secului.

Suprestiţii:

1. Pune oalele cu gura în jos

Femeile trebuie să ţină cont de mai multe superstiţii: resturile de la masa de Lăsata Secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna şi vor ciuguli toată recolta de boabe. Oalele se aşază cu gura-n jos pentru ca gospodăria să fie ferită de pagube. În plus, femeile nu au voie să coasă, nu torc şi nu ţes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi