Scumpirea finanțării și refinanțării pentru bugetele private ale firmelor din cauza reînghețării piețelor și a falimentului unor bănci din țara noastră sunt două potențiale pericole pentru România, în cazul în care situația din cele două țări se deteriorează
«Grija României față de problemele Atenei este legată, pe de o parte, de expunerea mare prin prezența importantă a băncilor grecești în țara noastră. Însă, cel mai mare pericol pentru România ar fi o reînghețare a piețelor financiare, care s-ar putea produce nu numai din cauza prăbușirii depline a Greciei, ci și printr-un cumul de evenimente, cum ar fi o evoluție tot mai precară a guvernării în Italia.
În acest caz, am avea mari probleme cu deficitul financiar, dar și cu refinanțarea datoriei publice și private», a precizat, pentru Capital, profesorul în economie Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe. Acesta spune că cea mai mare parte a datoriei externe a României aparține mediului privat și că o reducere a expunerii grupurilor bancare pe România, adică dacă acestea nu numai că nu vor acorda noi credite, dar nici nu vor mai reînnoi liniile de finanțare existente, ar avea efecte asupra bugetului public și al economiei, în general.
Fondurile UE, o armă împotriva contaminării sistemului bancar
„Absorbția fondurilor europene ne ajută să reducem din efectele negative pe care le poate provoca consolidarea fiscală în perioadă de stagnare economică. Fiindcă dacă vom încerca să reducem deficitul bugetar la 2% în 2012, dacă nu avem forță de contracarare, reintrăm în recesiune“, spune Dăianu. De aceea, el propune ca România să înainteze Comisiei Europene, spre aprobare, un proiect prin care să poată utiliza, la nevoie, fondurile UE, dacă se întâmplă ceva cu sectorul bancar, cu sucursalele băncilor elene de la noi.
„Adică statul să poată interveni utilizând fondurile europene. Justificar
