Efectele desfiinţării posturilor de poliţie şi transformarea lor în în secţii rurale s-ar traduce, în primul rând, printr-un volum mai mare de muncă pentru agenţi. Cel puţin aşa rezultă din analiza Inspectoratului Judeţean de Poliţie Alba.
Secţiile de poliţie rurală din Alba au devenit operaţionale în urmă cu două luni.
Cele 67 de posturi de poliţie rurală din judeţ au fost desfiinaţte şi transformate în 11 secţii de poliţie rurală, în care activează 190 de poliţişti.
Practic, în fiecare comună din Alba a rămas câte un singur poliţist care se ocupă de cercetări penale, iar agenţii au primit misiuni de patrulare pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice.
Conducerea IPJ Alba susţine că reorganizarea are şi plusuri, dar şi minusuri. „Am constatat o creşterea a timpilor de reacţie a poliţiştilor, dar şi a volumului de muncă al agenţilor de la secţiile de poliţie rurală, cu 62 la sută, în urma reorganizării. Situaţia s-ar putea schimba prin încadrea de noi agenţi la structurile de poloiţie rurală. Ţinta noastră este de a consolida structurile de poliţie rurală“, a apreciat chestorul Nicolae Căbulea, şeful IPJ Alba.
Concomitent cu creşterea numărului de deplasări a agenţilor de la structurile de poliţie rurală, a crescut şi cantitatea de combustibil consumată, dar şi uzura autoturismelor din dotare.
Nu toţi primarii din judeţ sunt mulţumiţi de modul în care s-a făcut reorganizarea posturilor de poliţie. „Deocamdată, din discuţiile pe care le-am avut cu primarii, sunt trei solicitări de relocare. Au venit din partea priamarilor din Almaşu Mare, Roşia Montană şi Şugag“, a subliniat prefectul Ştefan Bardan.
În solicitările la care a făcut referire prefectul Ştefan Bardan, primarii invocă distanţele prea mari faţă de secţia de poliţie rurală la care sunt arondate comunele în cauză.
Analiza întocmită
