Ungaria are cea mai mare datorie publică dintre statele est-europene din UE iar agenţiile de rating continuă s-o retrogradeze. În vară, premierul Orban predica propriul model economic şi o nouă eră în istorie, în care Europa priveşte cu invidie şi admiraţie către Ungaria. Impozitarea băncilor, taxa de criză impusă multinaţionalelor precum şi legea presei erau doar câteva dintre realizările cu care se mândrea liderului Fidesz.

Articol din dosarul "Merge Ungaria spre fascism?" din ediţia nr. 25 a FP România, din 14 noiembrie la toate chioşcurile.

Şi în acest an, ca de fiecare dată din 1990 încoace, „picnicul politic” maghiar din campingul Univers de la Băile Tuşnad – aşa-numita Universitate de Vară „Tusványos” – l-a avut ca orator principal pe Viktor Orbán. De data aceasta, însă, spre relativa surprindere a celor care participă vară de vară la tabăra grupării radicale a tineretului maghiar din România, premierul Ungariei a ţinut un discurs axat mai puţin pe pan-maghiarismul tradiţional al Fidesz şi al adepţilor săi din Transilvania, având mai degrabă puternice accente antiglobalizare.

Premierul ungar a prezentat la Tuşnad, în faţa a aproximativ două mii de simpatizanţi, nu mai puţin de o viziune proprie asupra iminenţei sosirii unei noi ere în istoria omenirii - în care state considerate până atunci puternice vor deveni slabe, iar cele slabe vor prinde puteri.

„Sosirea acestei noi ere va coincide cu prăbuşirea vechii ordini mondiale. În statele vestice datoria de stat va căpăta dimensiuni atât de mari, încât aceste datorii nu vor mai putea fi plătite. În lumea care apune acum, mulţi au crezut că se poate mări la nesfârşit consumul şi creşterea economică, iar ca o consecinţă, competiţia economică s-a transformat într-o competiţie a consumului, fără însă ca resursele şi capitalurile să crească în mod corespunzător” – a explicat Viktor Orbán. @