De ce programele de supraveghere financiară cu FMI şi aproape 20 de miliarde de euro împrumuturi luate de România de la organismele internaţionale nu au dus la creşterea locurilor de muncă în economie, ci dimpotrivă?
Tema principală a României rămâne cum să recreeze locuri de muncă. În ultimii 3 ani au fost pierdute 600.000 de joburi
O întrebare la care Jeffrey Franks, negociatorul FMI, nu are răspuns. Fără să-şi asume un eşec al FMI, Franks spune că prioritatea programelor a fost restabilirea echilibrelor macroeconomice şi aducerea sub control a deficitului bugetar. Iar acum atenţia FMI se îndreaptă către firmele de stat cu pierderi. Iar pe măsură ce economia îşi va reveni, vor apărea şi locurile de muncă, iar numărul angajaţilor va creşte.
"După cum ştiţi, în programul anterior nu ne-am concentrat mult asupra companiilor de stat. Ele reprezentau doar o mică parte a programului. Ţinta principală era stabilizarea macroeconomică. Acum ne-am concentrat mai mult asupra lor, ca să le aducem sub controlul nostru. Dar, în ultimă instanţă, companiile de stat aparţin poporului român, astfel că Guvernul român este responsabil cu buna lor funcţionare", a spus Franks, citat de Mediafax, la emisiunea După 20 de ani de la Pro TV.
Dacă echilibrele macro s-au restabilit, economia este pe un uşor plus de peste 1%, inflaţia a scăzut sub 4% pe an, cursul valutar este stabil, deficitul bugetar este ţinut sub control, la 4,4% din PIB, faţă de aproape 10% din PIB în 2009, datoriile companiilor de stat s-au dublat în trei ani de criză, ajungând la 2,2 mld. euro, iar pierderile depăşesc 500 mil. euro pe an.
Din 2009 până acum, de când a început programul cu FMI, numărul de angajaţi a scăzut cu 600.000 până la 4,2 milioane. Acest lucru a dus la explozia deficitului de asigurări sociale şi pensii pentru că nu s-au mai plătit con
