Deşi titlul ar putea să sugereze asta, nu intenţionez astăzi să vorbesc despre Ponta sau Geoană, chiar dacă e subiectul zilei. Sursa: VLAD STĂNESCU
Pe scurt, ce se întâmplă în aceste zile în PSD este până la urmă rezultatul multor ani de absenţă a reformelor în partid. Păstrarea echilibrelor de putere cu orice preţ duce, mai devreme sau mai târziu, la explozie. Dar eu îmi propusesem să vorbesc despre lucruri mai serioase, şi anume despre echilibrele bugetare. Mai exact despre deficitul zero.
În esenţă, un deficit bugetar zero înseamnă că, atunci când tragi linie, cheltuielile nu vor depăşi veniturile. Mai important decât asta, un deficit bugetar zero împiedică un stat să-şi finanţeze prin împrumuturi cheltuielile care exced nivelul veniturilor. Altfel zis, consumi cât produci. Produci mai puţin, tai din consum. Am spus consum şi nu cheltuieli, pentru că nu toate cheltuielile înseamnă consum. Anumite cheltuieli, de exemplu, cele care pot reprezenta o investiţie, chiar dacă pe termen scurt reduc veniturile, pe termen mediu şi lung se pot dovedi benefice pentru creşterea veniturilor. Dar de ce trebuie să fie un obiectiv în sine evitarea împrumuturilor? Până la urmă dacă acesta este obiectivul final, atunci poţi să limitezi mărimea acestor împrumuturi aşa încât să faci datoria publică manageriabilă. Dacă există reguli clare legate de împrumuturi, atunci niciun stat nu va fi în situaţia de insolvabilitate. Teoretic, da. În lumea reală însă tocmai ce s-a dovedit că o complicitate între elita politică şi elita financiară poate eluda orice reguli şi poate conduce la dezastru.
Se spune că grecii s-au împrumutat fără nicio limită, ştiind foarte bine că performanţele economice nu le vor permite să îşi plătească datoria acumulată. Se mai spune că guvernele de la Atena au ascuns în mod deliberat cifrele statistice reale. Asta e doar o versiune.
