UMP, partidul conservator majoritar din Franţa, şi-a prezentat cele 30 de propuneri de reformare a învăţământului. Cu câteva luni înaintea unor alegeri prezidenţiale şi legislative dificile pentru putere, proiectul prezentat acum riscă să pună paie pe foc.
Învăţământul va fi o temă de predilecţie a viitoarei campanii electorale. Toţi experţii o spun şi toate partidele se pregătesc pentru „examen”. UMP, partidul de guvernământ, şi-a predat primul foaia. 30 de propuneri, printre care o serie de minirevoluţii ce vor trebui „negociate” cu grijă cu sindicatele. Astfel, reforma statutului învăţătorilor şi profesorilor este cea mai „delicată”.
În Franţa, din 1950 încoace, în învăţământul secundar (clasele VI-IX), profesorii predau între 15 si 18 ore pe săptămână. Conservatorii vor să revizuiască aceste obligaţii, cu alte cuvinte, să le ceară profesorilor să stea mai mult în şcoli. Profesorii trebuie deci să se implice mai mult în ajutorul personalizat acordat elevilor pentru a le permite tuturor să reuşească, sloganul majorităţii guvernamentale din Franţa. Unele sindicate denunţă deja acest atac împotriva statutului profesorilor. Alţii, mai înţelegători, speră ca noile sarcini date învăţătorilor să fie însoţite de o diminuare a prezenţei lor, în sensul clasic al termenului, în faţa elevilor.
O altă prevedere din lista celor 30 prezentat de UMP prevede o evaluare a profesorilor de către şeful lor direct. Pe scurt, directorul unei şcoli va da „note” profesorilor în funcţie de rezultatele pe care le obţin aceştia cu elevii, dacă elevii progresează sau nu, câţi au promovat la un examen şi câţi nu şamd. În momentul de faţă, cadrele din învăţământ nu trec prin faţa inspectorilor decât o dată la cinci ani.
UMP inovează de asemenea cerându-le profesorilor să descrie punctele slabe şi cele tari ale unui elev, fără să se focalizeze însă pe cele slabe, pe
