Creştinii ortodocşi mănâncă azi ultima masă „de dulce” înaintea Sărbătorii Naşterii Domnului, 14 noiembrie fiind Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului. Ultimul post din an începe marţi, durează şase săptămâni şi a fost rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii Mântuitorului.
Prin durata sa, Postul Naşterii Domnului ne aminteşte de cele 40 de zile de nevoinţă ale lui Moise de pe Muntele Sinai, înainte de a primi cele zece porunci scrise pe lespezile de piatră. La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul de la Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie.
Postul este cunoscut şi practicat însă, din considerente terapeutice, încă de pe vremea spartanilor. Tinerii se abţineau de la mâncărurile grele pentru a-şi făuri un trup sănătos şi rezistent la lipsuri şi boli.
Începutul Postului Crăciunului este asociat în tradiţia populară cu o serie de acte rituale. Astfel, de Lăsatul Secului fiecare gospodină are grijă să-şi protejeze căminul de spiritele rele. Pentru alungarea acestora, cât mai departe de locuinţă, se ung cu usturoi uşile şi ferestrele casei, dar şi porţile gospodăriilor. Tot în acest scop, se mai practică obiceiul de a face mult zgomot în curtea gospodăriei cu ajutorul unor obiecte casnice (capace, tobe sau fluiere).
O altă practică ajută la prezicerea vremii după cum arată ... pieptul găinii tăiate pentru sărbătoarea de luni seara: dacă pasărea are pieptul gras va urma o iarnă grea; în cazul în care găina are pieptul fără grăsime, iarna va fi uşoară şi vara va avea roade bogate.
Alte tradiţii se referă la o interdicţie referitoare la treburile casnice ale femeilor; acestea nu au voie să spele
