Maica Domnului, mijlocitoarea noastră în faţa Dreptului Judecător, are un rol foarte important în istoria venirii pe Pământ a lui Iisus Hristos Dumnezeu. Meşterii iconari şi zugravii de biserici s-au străduit, de-a lungul timpului, să contureze cât mai frumos chipul Maicii Domnului. Aşa au apărut diferite reprezentări ale Sfintei Fecioare, Maica noastră, a tuturor, blândă, demnă şi slăvită, veşnic rugătoare în faţa Tronului lui Dumnezeu pentru omenire.
Zugravii o înfăţişează pe Maica Domnului cu năframă, de obicei de culoare roşie – simbolizând suferinţa – şi haine de nuanţa cerului senin. Preacurata poartă câte o stea pe fiecare umăr şi una pe frunte, simbolizând fecioria, dar şi semn al Sfintei Treimi.
"Întruparea lui Dumnezeu nu putea să se petreacă la voia întâmplării, ci trebuia împlinite nişte premise, aşa cum spune Sfântul Ap. Pavel: «Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea.» (Galateni 4,4). Întruparea este o promisiune a lui Dumnezeu, revelată în repetate rânduri către oameni", spune părintele Gabriel Herea, preot drd., paroh al Bisericii-monument "Sfânta Cruce" din Pătrăuţi – Suceava.
În iconografia ortodoxă regăsim mai multe tipuri de icoane ale Maicii Domnului, în care Sfânta Fecioară îl poartă în braţe pe Pruncul Iisus. Una dintre cele mai frumoase icoane ale Maicii Domnului este "Mila Afectuoasă" (Eleusa). Maica Domnului îl ţine în braţe pe Fiul Sfânt, iar Mântuitorul îşi îndreaptă mâinile spre faţa sau gâtul Fecioarei, îmbrăţişând-o duios. În "Dulcea-sărutare" (Glikofilousa), asemănătoare cu Eleusa, Pruncul are faţa lipită de a Maicii Sale, într-un gest de gingăşie. În icoana Maica Domnului – "Călăuzitoarea" (Hodighitria), Sfânta Fecioară Maria îl ţine în braţe pe Prun
