A fi om e lucru mare. Cu atât mai mare, cu cât nu ştim sigur ce înseamnă să fii om. De câte ori mă trezesc în faţa unui desant pesedist de caricaturi, dilema se adânceşte. PSD-ul pare partidul ideal pentru adunarea unei colecţii de primate demnă de a deschide avangarda celor mai trăsnite grădini zoologice de tip "human".

Şova, de pildă, luat la întrebări de DNA, se ocupă cu gestionarea eticii social-democrate. La şi un sfert îl cheamă pe cel acuzat, cu un sfert de oră mai devreme îl lichidează. Etica lui Şova este următoarea: dacă la 2 şi un sfert trebuie să înceapă judecata, la 2 fix trebuie să pronunţi hotărârea. După aceea mergi la televizor şi o ţii din toţi rărunchii, că aşa este normal şi etic.

Ponta, pe de altă parte, a ameninţat că, dacă nu se face ca el, se supără pe părinţi şi - na! - nu mai merge la şcoală. În spatele lui, sfătos, veghea un fost popă, Ilie Sârbu, expert în cultura cartofului.

Uite-aşa, Geoană a fost catapultat din PSD. Evident, ca şi atunci când se credea preşedinte dar nu era, Mircea a rămas consternat.

Pe scurt, numai câţiva pesedişti: Şova, tânăr, şmecher şi pofticios, habar n-are de nimic, dar vrea acum şi aici bani, maşini, putere şi tribună la care să transpire; Ponta, pilot de raliu, dormit prin gările din Paris, degustător de bunuri ale vieţii, social-democrat, ba guevarist, ba pro-european, ba cu ţâfnă de dreapta, ba cu chinezii, ba cu americanii, Doamne fereşte!; Ilie Sârbu, bătrâior, fost popă, actualmente de "stânga", fost meşter în cultura cartofului timpuriu, actualmente mare degustător de proceduri parlamentare.

Cristian Rizea, deputat de Brăila, bucureştean de cartier, degrabă săritor din camion direct în Ferrari. După ce a rupt în două fondurile Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor, acum