Bugetul de stat pe 2012 alocă pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii 14,8 miliarde de lei (3,4 miliarde de euro la un curs de 4,3 lei/euro), ceea ce înseamnă cel mai mare buget al instituţiei din istoria ultimilor 20 de ani.
În perioada 2009-2012 Transporturile au avut şi vor avea la dispoziţie un buget total de cheltuieli de circa 12 miliarde de euro, bani pentru care România plăteşte dobânzi de 7% anual şi care încarcă datoria publică an de an, potrivit calculelor ZF.
De ce banii pe care îi primeşte în fiecare an Ministerul Transporturilor nu se văd şi în reţeaua de transport, iar drumul cu trenul pe ruta Bucureşti-Constanţa durează două ore şi jumătate, la fel ca şi în urmă cu 20 de ani, deşi a stat cinci ani în reabilitări şi a "înghiţit" peste 900 de milioane de euro? Iar exemplele de acest tip pot continua.
Unde se risipesc aceşti bani? Poate că Ministerul Transporturilor are acte justificative pentru cheltuielile şi investiţiile din ultimii ani, dar aceşti bani nu se văd concret, în realizări.
Cu cele 12 miliarde de euro, Ministerul Transporturilor ar fi putut construi aproape 2.000 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul cel mai scump standard de cost pentru construcţia de astfel de drumuri, de 6,1 milioane de euro la munte. Cu toate acestea, România are în prezent doar 334 de kilometri de autostrăzi, dintre care peste 100 construiţi înainte de '89.
"Suma pe care a avut-o Ministerul Transporturilor la dispoziţie în aceşti ani este impresionantă, practic reprezintă valoarea pieţei construcţiilor pentru un an şi jumătate. Există o nemulţumire şi în zona de business, în condiţiile în care infrastructura nu s-a dezvoltat la nivelul dinamicii solicitate de Comisia Europeană şi chiar la cel asumat de autorităţi", spune Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al Asociaţiei Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).
