În timp ce Franţa respiră uşurată pentru că şi-a repatriat cei trei ostatici din Yemen, problema terorismului în zona sub-sahariană continuă să provoace mari nelinişti. O nouă conferinţă internaţională pe această temă este în pregătire.

Zona sub-sahariană, sau Sahelul cum i se mai spune, este dificil de controlat datorită imensităţii sale, a reliefului - aproape peste tot se întinde deşertul - şi a unei compoziţii etnice complicate pe fondul unei culturi tribale şi al unor tradiţii pe care occidentalii le descifrează uneori cu dificultate.

Situaţia s-a complicat pe fondul conflictului din Libia. Prăbuşirea regimului încarnat de Muammar Gaddafi s-a soldat printr-o dispersare a unor imense stocuri de arme. Reporterii de război au publicat în ultimul timp fotografii de natură să le dea mari bătăi de cap occidentalilor: vaste porţiuni de deşert au devenit un fel de supermarketuri în care armele pot fi fie culese din natură, după ce au fost abandonate de diverse grupuri de combatanţi, fie cumpărate pe nimica toată.

Se ştie deja că o parte din aceste arme au ajuns în mâinile rebelilor din Darfur, în sudul Sudanului, iar altele în mâinile Al-Qaidei magrebiene. S-au servit cu siguranţă şi alte grupuri extremiste, precum secta Boko Haram din Niger. Despre Boko Haram (cuvinte care înseamnă „educaţia occidentală este un păcat”), se vorbeşte de puţină vreme şi s-ar părea că are legături cu organizaţia teroristă Al Qaida, ramura sa magrebiană, dar şi cu islamiştii radicali somalezi.

Din 2010, patru ţări, Algeria, Mali, Mauritania şi Niger au semnat un pact de cooperare militară pentru a lupta împotriva terorismului în zona Sahelului. Al Qaida magrebiană operează de fapt pe teritoriul acestor patru ţări, obiectivul său principal fiind interesele occidentale sau răpirea de occidentali în vederea obţinerii unor răscumpărări. AQMI, sau Al-Qaida Magrebian