Majoritatea copiilor abandonaţi vin din familii unde, odată ce mamele încep să aibă copii nu ştiu să se mai oprească. În rândul lor, educaţia contraceptivă este egală cu zero.

"Ele ştiu ce înseamnă un prezervativ sau pilulele contraceptive, dar e o informaţie de fapt divers, nu se gândesc că ar merge şi la ele. Unele fac copii tocmai pentru că alocaţia lor le asigură un venit. Drept dovadă, mulţi sunt abandonaţi imediat ce fac doi ani şi se termină indemnizaţia", spune Braşoveanu. Reprezentantul DGASPC Bacău spune că a oferi bani părinţilor săraci nu este o soluţie.

Servicii în locul ajutorului necondiţionat

"60% din bugetul Direcţiei se duc pe prestaţii sociale. Ideal ar fi să oferim servicii, nu prestaţii sociale, să îi condiţionăm cumva pentru obţinerea banilor. Mai degrabă să le oferim sprijin în obţinerea unui loc de muncă, să oferim consiliere, să construim creşe ca să aibă unde să lase copiii când sunt plecaţi la muncă".

El precizează că indemnizaţiile îi fac dependenţi de banii de la stat şi nu îi stimulează să muncească. Mai mult, cheltuielile cu serviciile ar însemna un efort bugetar mai mic decât cele cu prestaţiile sociale. "Sunt mulţi părinţi care nu văd decât banul: au copii cu handicap grav, care fac recuperare şi sunt încadraţi ulterior la handicap mediu. În loc să se bucure că s-a mai recuperat copilul, se supără că nu mai iau atâţia bani de pe urma lui", arată Braşoveanu.

Articolul integral, AICI

Acest articol face parte din campania ”Să închidem orfelinatele! Copiii nimănui, acasă!”, demarată în urma unor vizite organizate pentru jurnaliști de HHC România în centre și casele unde trăiesc copii sprijiniți de stat. Pe parcursul campaniei puteți citi în EVZ articole despre sistemul de protecție a copilului aflat în dificultate și despre integrarea celor abandonați în propriile familii ori în case d