Cu venituri în 2010 de 39,1% din PIB, dar cu cheltuieli de 49,5% din PIB, Grecia a fost îngenuncheată. O ţară în care a nu plăti impozite este un fapt banal, iar a lua mită face parte din cotidian nu putea decât să-şi adauge acest blestem peste cel provocat de criză. De ce par aceste lucruri atât de comune şi dacă ar fi să învăţăm ceva din tragedia grecilor, care ar fi lecţia pentru România?
Unul dintre profesorii de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a făcut în urmă cu ceva vreme un experiment. Profesorul Dumitru Borţun, titularul cursului de "Responsabilitatea socială corporativă", povesteşte că, în urma acestuia, a aflat că majoritatea şoferilor de taxi din Bucureşti nu-şi făceau analizele medicale obligatorii, ci dădeau şpagă la doctor pentru a primi confirmarea că sunt bine: întâi 70 de lei, apoi 80 şi în final 100 de lei. Şpaga creştea pe măsură ce situaţia economică se înrăutăţea, spre nemulţumirea taximetriştilor. Întrebarea profesorului către taximetrişi: "Dacă dumneata ai fi în locul medicului, ai lua mită?". Răspunsul taximetriştilor, aşa cum a fost relatat de profesorul specialist în interacţiunea culturilor şi a civilizaţiilor: "Aş lua, da nu aşa mult!".
Situaţia dezastruoasă în care se află Grecia a scos la suprafaţă, de fapt, falimentul unei ţări invadate de corupţie şi nepotism. Dar România nu este în poziţia de a arăta Grecia cu degetul. De ani de zile rapoartele Comisiei Europene şi reproşurile cancelariilor occidentale la adresa României acuză un sistem grav lovit de corupţie. Funcţionari care iau mită, primari din categoria "premium" pe a căror verticalitate ai fi mizat o avere se dovedesc a fi corupţi. Fondurile de la Uniunea Europeană sunt gestionate greşit, o parte dintre ele sunt blocate, iar suspiciunea de corupţie planează asupra celor care le administrează.
Cea mai mare problem