Numirea în funcţie a lui Viorel Popescu la conducerea RATB, o companie cu afaceri de 166 de milioane de euro şi peste 11.000 de angajaţi, scoate la iveală, din nou, modalitatea defectuoasă de atribuire a funcţiilor de cel mai înalt nivel la o companie de stat.

Decizia s-a luat în cadrul unei şedinţe a Consiliului General al Muncipiului Bucureşti, deşi subiectul nu era trecut pe ordinea de zi, postul nu a fost scos la concurs, un singur candidat propus pentru funcţie a fost şi ales, iar motivele revocării fostului şef - Adrian Criţ - întârzie să apară. ZF nu a reuşit încă să obţină CV-ul noului şef al RATB. În timp ce în Paris şeful RATP (echivalentul RATB al francezilor) este numit printr-un decret semnat de preşedintele ţării, iar în Viena postul de director general al Wiener Linien este ocupat prin concurs, la Bucureşti numirile în funcţia de director general al unei companii de stat - indiferent dacă e vorba de RATB, Tarom sau CNADNR - se fac încă după nişte criterii netransparente.

"Alegerea unui nou şef la o companie precum RATB trebuie făcută după ce sunt stabilite criterii de competenţă atât de către cei care au ani de experienţă în domeniu, cât şi de către echipa cu care va lucra direct. Şeful RATB ar trebui să fie o persoană extraordinar de bine organizată, să fie un project manager bun, să aibă o orientare către clienţi, să aibă mintea deschisă, să vadă ce se întâmplă şi în regiuni geografice climatic asemănătoare nouă, dar să vadă şi tot ceea ce înseamnă partea de inovaţie în zona de transport", este de părere Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search SpenglerFox, parte a grupului Grafton.

Şefii companiilor echivalente a RATB din Viena şi Paris, două dintre capitalele europene recunoscute şi apreciate pentru calitatea serviciilor de transport public, sunt de ani buni în funcţia de CEO. CV-urile lor se af