Budapesta pare a fi următoarea ţintă intrată în colimatorul pieţelor financiare. Forintul se prăbuşeşte, iar guvernului Orban îi este tot mai greu să finanţeze datoria externă de 76% din PIB, cea mai mare din Europa de Est.

Situaţia financiară a Ungariei se află din nou, după criza economică dintre 2006 şi 2009, într-un punct critic. În decurs de câteva zile, forintul s-a devalorizat accelerat, ultima emisiune de obligaţiuni a fost un eşec, iar agenţiile de rating au ameninţat că vor retrograda datoria maghiară la nivelul „junk" („nerecomandat investiţiilor"). Prognoza privind creşterea economică pentru 2012 este şi ea sub aşteptări. Chiar dacă guvernul lui Viktor Orban invocă progresele înregistrate anul acesta în reducerea deficitului bugetar, analiştii consideră că în 2012 nu va avea încotro şi va fi nevoit să ceară ajutorul FMI.

Căderea forintului

Eşecul tot mai evident al politicii fiscale a guvernului FIDESZ (dreapta, la guvernare), care a descurajat investitorii străini, precum şi problemele grave din zona euro s-au reflectat asupra cursului de schimb al monedei naţionale. După o depreciere accelerată în ultimele luni, pe fondul crizei datoriilor suverane din zona euro, rata de schimb a monedei maghiare a ajuns ieri la 316,2 forinţi pentru un euro. Şi e aşteptat să depăşească în aceste zile recordul negativ de 317,5 pentru un euro, atins în martie 2009, când guvernul socialist de atunci a trebuit să solicite FMI un împrumut de 20 miliarde euro.

Forintul este considerată cea mai vulnerabilă monedă din spaţiul european, după ce a pierdut de la jumătatea anului 16% faţă de euro şi 21% faţă de dolar. S-a depreciat cu 5% faţă de euro numai în ultima lună. Proiectul de buget pentru 2012 fusese elaborat în septembrie având ca referinţă un curs de 268 forinţi la un euro. Evident că diferenţa faţă de cursul actual va apăsa suplime