Fie ne-am născut în ele, cu cheia de gât, fie am aterizat să facem o facultate în Capitală sau să ne căpătuim. Bucureştiul pe care se şerpuiesc linii de tramvai şi din care au crescut ca dintr-un pământ fertil blocurile înalte ascunde poveşti pe care doar istoricii le mai cunosc.

O Capitală pitică, cu doar două niveluri, mahalalele din cântecele lui Gică Petrescu, lăutarii şi meşteşugarii de pe Lipscani nu mai există. În spatele fiecărui cartier se mai ascund însă poveştile care le-au dat şi numele.

Balta Albă, cartierul ciumaţilor

Despre Balta Albă se ştie că acolo se afla o groapă cu var unde se topeau cadavrele ciumaţilor pe vremea domnitorului fanariot Ioan Vodă Caragea, la începutul secolului al XIX-lea. Atunci când ploua, zona s-ar fi transformat într-o adevărată baltă albă.

Tot de pe vremea fanarioţilor vine şi numele cartierului Ghencea, mai exact de la şeful arnăuţilor din garda domnească al cărui nume era Ghenci-aga. În Berceni ar fi poposit la un moment dat husarii din ceata grofului Miklós Bercsényi, în drumul lor spre Turcia. Despre Crângaşi se ştie că pe acele locuri se găsea un crâng, fiind de fapt o prelungire a Codrului Vlăsiei.

Dacă vrei să afli mai multe despre Bucureştiul vechi, rămâi pe bucuresti.adevarul.ro.

Mai citeşte:

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Supravieţuitoarea din blocul Scala: La cutremurul din ‘77 a căzut 10 etaje, în timp ce făcea duş!

POVEŞTI DE BUCUREŞTI. 10 lucruri neştiute despre cartierul Băneasa. Aici era locul lăptăreselor!

POVEŞTI DE BUCUREŞTI „Welcome to the Hotel Cişmigiu“ – adevărul despre fostul cămin al Facultăţii de Teatru (foto şi video)

POVEŞTI DE BUCUREŞTI. Seducătoarele „metrese“ de la Sexy Club, primul bar de noapte din Capitală

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Ion Cosma, primarul lui Dej şi al lui Ceauşescu, a făcut ze