Oricât s-au ferit, inculpaţii din marile dosare de corupţie au oferit, de cele mai multe ori, prin telefon, indiciile care i-au ajutat pe procurori să strângă probe pentru a le dovedi vinovăţia. Interceptările convorbirilor telefonice au arătat că metodele folosite pentru a evita interceptările sunt uneori copilăreşti, alteori rupte parcă din filme.

Metoda cel mai des folosită de inculpaţii care s-au ferit din răsputeri de ascultarea telefoanelor a fost schimbarea frecventă a cartelelor de telefon, deci inclusiv a numerelor, pentru a le face viaţa grea procurorilor. Pentru fiecare număr de telefon care trebuie interceptat, procurorii trebuie să obţină mandat şi să dovedească judecătorilor de ce este nevoie să asculte convorbirile private ale unei persoane.

Primarul din Cluj, Sorin Apostu, arestat preventiv pentru corupţie, avea nu mai puţin de 17 telefoane mobile la care schimba cartelele în mod frecvent, conform motivării de arestare emisă de judecători.

Apostu nu se limita însă numai la atât, potrivit procurorilor. Primarul s-a întâlnit la un restaurant sau la etajul 5 al parcării Primăriei cu unii reprezentanţi ai firmelor care aveau contracte cu municipalitatea din Cluj. Procurorii nu aveau voie să facă interceptări ambientale din interiorul Primăriei. Alteori, Apostu nu a fost la fel de precaut şi i-a primit pe presupuşii mituitori chiar la el acasă, ba chiar cu unul a plecat în vacanţă, în Dubai.

O altă metodă folosită de Apostu şi descrisă de procurori arată că primarul din Cluj se temea şi să nu pice în plasa procurorilor, într-un flagrant delict. Când reprezentantul unor producători agricoli din Dolj îi aducea mita pentru emiterea autorizaţiilor de comercializare stradală, mituitorul intra cu maşina în curtea sau în garajul lui Apostu, în timp ce primarul supraveghea operaţiunea de la distanţă, din propria maşină parcată pe strada un