În ultimul timp s-au înteţit avertismentele, venite atât din partea marilor publicaţii financiare ale lumii, cât şi a FMI, că problemele băncilor din Europa de Vest acutizate de criza datoriilor suverane din zona euro riscă să degenereze într-o criză a creditului în statele est-europene. Avertismentelor le răspunde Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) care, pentru a doua oară în ultimii trei ani, conduce negocierile dintre instituţiile de credit şi oficiali pentru a preveni ca băncile din Vest să retragă fondurile subsidiarelor din Europa de Est, scrie Bloomberg.
De această dată, soluţia va fi diferită de Iniţiativa Viena, un angajament făcut în 2008 de cele mai mari bănci europene pentru susţinerea unităţilor din state precum Ungaria, Polonia şi România după colapsul băncii americane de investiţii Lehman Brothers. La o înţelegere s-ar putea ajunge în câteva săptămâni, a declarat Piroska Nagy, consilier al economistului-şef al BERD. Banca a fost înfiinţată în 1991 pentru a ghida fostele state comuniste pe drumul către economia de piaţă.
"În această situaţie este nevoie de o coordonare mai strânsă. Altfel vom vedea efectele negative ale soluţiilor naţionale", a spus Nagy.
Motivul temerilor privind băncile din Est a pornit de la decizia liderilor europeni de a cere instituţiilor de credit să-şi majoreze capitalul de bază la 9% din activele totale ponderate la risc până la jumătatea lui 2012 pentru a face faţă turbulenţelor de pe pieţele financiare. Cu mai mult de trei sferturi din sectoarele bancare ale ţărilor est-europene sub controlul creditorilor occidentali precum UniCredit sau Erste, diviziile locale ar putea primi mai puţin sprijin de la băncile-mamă, a atras atenţia BERD. Băncile vest-europene au nevoie de 106 miliarde de euro, conform Autorităţii Bancare Europene.
Estul are motive
