Alegerea unor magistraţi reformişti în fruntea CSM, în noiembrie 2010, a fost considerată un pas major pentru schimbarea la faţă a sistemului judiciar românesc. Tinerii judecători protestaseră faţă de sistem şi promiteau să-l schimbe, În decurs de un an, însă, conducerea „noului CSM" a ajuns să-i dezamăgească până şi pe cei mai convinşi susţinători.

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, declara recent într-un interviu pentru România liberă: „Pe mine nu m-aţi auzit niciodată că s-a reformat CSM. Este un eşec: a blocat reformele şi nu face nimic pentru curăţarea sistemului". Cum a reuşit instituţia să fie criticată atât de dur? Blocând revizuirea Constituţiei, permiţând ca numirile la Înalta Curte să se facă pe baza unui sistem învechit şi criticat, lăsându-i să doarmă liniştiţi pe judecătorii care au tărăgănat dosare de corupţie până la prescrierea faptelor şi opunându-se din toate puterile încercării Ministerului Justiţiei de a-i responsabiliza pe judecători.

Anchetă pe declaraţiile lui Morar

Unul dintre cele mai recente episoade în care „noul CSM" a demonstrat că s-a integrat în vechiul sistem este decizia de a sesiza Inspecţia Judiciară, organism care funcţionează în cadrul Consiliului, cu privire la o declaraţie făcută de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar. În 10 octombrie, Morar declara la TVR că inculpaţii se folosesc de tot felul de tertipuri pentru a obţine amânări, pe care judecătorii le acceptă fără discernământ, că instanţele iau „de bune" expertizele plătite de inculpaţi şi că unii magistraţi nu sunt bine pregătiţi profesional. Inspecţia judiciară trebuie să decidă acum dacă afirmaţiile lui Morar constituie presiuni la adresa magistraţilor. Pe de altă parte, când şeful DNA se plângea de presiuni politice în legătură cu un dosar în care era vehiculat şi numele ministrului Mediului, Laszlo Borbely, CS