Creşterea economică din trimestrul al treilea şi scăderea inflaţiei nu par a putea opri deprecierea leului, într-un moment în care presiunile externe devin tot mai puternice. Stabilitatea pieţei nu mai poate fi oferită decât de BNR, care ar fi intervenit, conform dealerilor, deja în piaţă, unde a vândut mai multe sute de milioane de euro, pentru a întârzia momentul în care va fi atins pragul de 4,4 lei/euro.

Ieri, cursul euro a crescut de la 4,3487 la 4,3565 lei, maxim al ultimelor două săptămâni, pe o piaţă unde de la o deschidere la 4,3530-4,3570 lei s-a ajuns la un maxim de 4,3610 lei, nivel care se menţinea şi în partea a doua a şedinţei. Dealerii afirmă că atunci când cotaţiile ating nivelul de 4,36 lei apar imediat ordine de vânzare.

Dolarul american s-a apreciat de la 3,2116 la 3,23 lei iar francul elveţian de 3,5046 la 3,5228 lei. Presiunea pe curs vine din mai multe direcţii. Primul factor de influenţă se află în imediata noastră apropiere. Este vorba de Ungaria, unde forintul a atins un minim istoric faţă de euro de 317,66, deprecierea faţă de moneda unică din ultimele patru luni şi jumătate fiind de 15% iar faţă de cea americană de 21%. Scăderile survin după măsurile mai puţin „ortodoxe” ale guvernului de la Budapeste, precum „naţionalizarea” fondurilor de pensii private sau rambursarea anticipată a creditelor în valută, care sunt majoritatea în franci elveţieni, la un curs mult sub cel al pieţei. Pe lângă aceasta datoria publică a urcat la 82% din PIB la finalul trimestrului trei, ceea ce ar putea aducea, în curând, scăderea ratingului la clasa „junk investment”. Pe de altă parte, situaţia politică din Italia şi Grecia este încă neclară, implementarea măsurilor dure de austeritate necesare pentru stoparea extinderii crizei datoriilor de stat fiind încă pusă sub semnul întrebării. Ceea ce pune în pericol a doua mare economie a Europei, Franţ