Compania Naţională Poşta Română, cel mai mare angajator al statului, cu aproape 34.000 de salariaţi, se află în lista societăţilor monitorizate de Guvern şi Fondul Monetar Internaţional care produc pagube în bugetul de stat. De altfel, CNPR figurează şi într-un studiu al Băncii Mondialereferitor la companiile paguboase deţinute de statul român, pierderile Poştei raportate la nuumărul de angajaţi fiind similare ce cele ale altui mare datornic CFR Marfă (pierderi/angajat de 3.000 lei). Pierderi cumulate În prezent, reprezentanţii companiei se laudă că au redus din „scurgeri” şi chiar au făcut un profit în trimestrul trei (puţin peste 100.000 de euro), dar pierderile din ultimii doi ani şi jumătate au însumat aproape 80 de milioane de euro. Toate acestea deşi CNPR se poziţionează, în lotul primelor zece firme de stat, cu afaceri însumând 328 milioane de euro. Ultima oară compania a înregistrat un modest rezultat pozitiv, în 2008, marcând un profit anual de nici 8.000 de euro. Managementul defectuos, dar şi cheltuielile nejustificate din ultimul deceniu au avut ca rezultat slabele rezultate financiare. Doar în ultimii şase ani, CNPR a schimbat nu mai puţin de patru directori generali. Reorganizarea şi eficientizarea serviciilor poştale a fost discutată an de an, şi deşi au fost semnate contracte de consultanţă cu firme specializate rezultatele nu prea au existat. De-a lungul anilor au existat interese din partea mai multor oameni de afaceri privind preluarea afacerilor Poştei Române. În anul 2000, Poşta Română a fost devalizată în urma unor asocieri cu bănci controlate de Sorin Ovidiu Vântu. Abia în acest an, ministrul Comunicaţiilor a anunţat „una dintre cele mai mari restructurări din istoria operatorului, atât din punct de vedere funcţional, cât şi structural”, proces care va implica desfiinţarea a 7 sucursale, 146 de posturi de conducere şi 454 subunităţi. Pentru a r