"Ati putea sa finantati si ziarul nostru?", au intrebat la autoritatile ucrainene editorii unei publicatii de limba romana din Cernauti.

Stiau prea bine politica Kievului: indiferent cate publicatii in limba proprie are o minoritate, bani de la "centru" vin doar pentru una, cea mai reprezentativa, daca nu cumva cea mai comoda puterii. Raspunsul a fost, surprinzator, afirmativ. Incredibil, aproape! Numai ca dupa "da" urma un "daca". "Daca" pe frontispiciul ziarului ar fi scris "ziar de limba moldoveneasca" in loc de "ziar de limba romana". Un fleac! Un cuvant, nu mai mult, iar banii ar fi curs garla, de la bugetul de sprijinire a minoritatilor din Ucraina. Oameni cu constiinta nationala si cu frica lui Dumnezeu, jurnalistii cu pricina au refuzat, insa, politicos oferta si s-au intors la ale lor, la viata de pe o zi pe alta.

Gestul jurnalistilor, despre care am aflat recent, cu prilejul celui de-al treilea Forum International al Jurnalistilor Romani, gazduit la Cernauti, a fost si va ramane salutar. Doar ca a fost umbrit de oportunismul unor colegi de breasla din Odessa, care n-au avut nici cea mai mica problema sa scrie pe frontispiciul foii lor faptul ca scriu in "limba moldoveneasca". Primesc bani mai multi chiar decat "Zorile Bucovinei", publicatia veche de zeci de ani a romanilor. Dar ce mai conteaza istoria si reprezentativitatea, cand marunte interese politicianiste, pe de o parte, si economice, pe de alta, dicteaza tonul in deciziile Kievului si in raspunsurile Odessei? Caci, de ani de zile, Odessa a devenit, din motive lesne de intuit, contraponderea Cernautiului, care e centrul de forta al romanismului din Ucraina. Impinsi de la spate de politicienii locului, multi romani din jurul Odessei, raionul Noua Sulita, se declara moldoveni. Lucru care ar putea fi trecut cu vederea, fiecare e liber, la o adica, sa se considere minoritar roman sau mold