Peste 50% din pierderea locurilor de munca din perioada 2008-2010 sunt datorate indatorarii anterioare (si excesive) a populatiei, care nu a mai permis consumul, ducand la o ajustare a productiei de marfuri prin taierile de cheltuieli si inchideri de companii. Treaba pare oarecum paradoxala: zambetul bunastarii aduce dupa el lacrimi si suspine. Daca ne uitam pe regiuni si tipuri de business, o sa vedem ca cele mai multe locuri de munca s-au pierdut in sectorul non-tradables, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro
In paranteza fie spus, am aruncat o privire si asupra obsedantului efect Balassa Samuelson, confirmandu-se ca diferenţialul de productivitate dintre România şi zona euro explică in mod consistent aprecierea cursului real (între 1,4 şi 2,9 puncte procentuale pe an în perioada 1995 – 2003). După 1999, conform rezultatelor empirice, s-a înregistrat o accentuare a acestui efect.
Detalii, in lucrarea lui Codirlasu si Chidesciuc. Dar sa revenim.
Gradul înalt de îndatorare si pozitia valutara scurta importanta – principalele vulnerabilitati ale sectorului populatiei – desi si-au temperat evolutiile negative în 2010, se mentin la un nivel care reclama monitorizare atenta (si eventuale masuri suplimentare de remediere), iar pe termen mediu eforturi din partea sectorului institutiilor de credit de crestere a gradului de cultura financiara a populatiei si schimbarea modelului de desfasurare a activitatii bancare, cu accent mai mare pe creditarea sectorului companiilor din mediul privat. Capacitatea populatiei de onorare a serviciului datoriei a continuat sa se reduca. Fraza e din Raportul de Stabilitate pe 2011 al BNR.
În zonele in care a existat un boom imobiliar mai ridicat (Capitala plus cateva dintre marile orase), ponderea datoriilor in venit a crescut exponential- era normal, toti voiau case si masini, iar bancile ii ser
