Achiziţiile de aur ale băncilor centrale au crescut în trimestrul al treilea de aproape şapte ori, la 148,4 tone, iar pe ansamblul anului ar putea ajunge la 450 de tone, maximul ultimelor patru decenii, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, citate de Financial Times. Asta înseamnă că băncile centrale nu mai au încredere în bani şi preferă să ţină rezervele în siguranţă în aur.

Reprezentanţii Consiliului Monetar al Aurului au refuzat să nominlizeze băncile centrale aflate în spatele celei mai mari părţi a achiziţiilor, citând "restricţii de confidenţialitate". Băncile centrale au devenit în ultimii doi ani printre cei mai importanţi actori pe piaţa mondială a aurului, însă foarte puţine publică date despre evoluţia rezervelor, notează Financial Times.

Băncile centrale au devenit cumpărători neţi de aur în urmă cu doi ani, după mai bine de două decenii de vânzări masive, iar trendul a susţinut un avans al preţului până la 1.920 de dolari pe uncie troy, o creştere de şase ori într-o perioadă de zece ani.

România are o rezervă de aur 103,7 tone, care a rămas constantă din anul 2000 până acum.Preţul aurului a crescut constant şi a atins valoarea de 1.923,10 dolari uncia, pe fondul speculaţiilor privind agravarea crizei datoriilor din zona euro şi al incetinirii economiei globale. In 2010, preţul aurului a crescut cu 30%, iar de la începutul acestui an şi până acum cu peste 35%. Achiziţiile de aur ale băncilor centrale au crescut în trimestrul al treilea de aproape şapte ori, la 148,4 tone, iar pe ansamblul anului ar putea ajunge la 450 de tone, maximul ultimelor patru decenii, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, citate de Financial Times. Asta înseamnă că băncile centrale nu mai au încredere în bani şi preferă să ţină rezervele în siguranţă în aur.

Reprezentanţii Consiliului Monetar al Aurului au refuzat să nom