Tipic românesc: un caz foarte grav de incompetenţă, care a condus la compensarea integrală, în România, a unui medicament periculos, interzis de la comercializare în toată Uniunea Europeană, se soldează doar cu o pasare a responsabilităţii între cele trei autorităţi implicate: Ministerul Sănătăţii (MS), Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) şi Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM).
Pe 4 noiembrie a.c., Jurnalul Naţional a semnalat, în exclusivitate, că medicamentul Avandia, destinat diabeticilor, se mai găseşte în farmacii din România, deşi comercializarea acestuia a fost interzisă încă de anul trecut pe teritoriul Uniunii Europene, deci, teoretic şi în România. Motivul măsurii luate la nivel european este că Avandia creşte riscul infarctului miocardic cu până la 72%. Compania producătoare (GlaxoSmithKlein) şi Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) au anunţat retragerea completă de pe piaţă a produsului în luna mai.
Ulterior (pe 8 noiembrie), un cititor ne-a semnalat, corect, că Avandia se găseşte pe ultima listă a medicamentelor compensate, aprobată de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), la 30 septembrie 2011! Conform listei, Avandia este medicament inclus în Programul Naţional de Diabet Zaharat şi este compensat total.
Anca Crupariu, purtător de cuvânt al ANM, susţine că instituţia pe care o reprezintă nu are nimic de a face cu compensarea medicamentelor. Întrebată dacă ANM nu ar fi trebuit să notifice CNAS cu privire la interzicerea comercializării Avandia şi la retragerea produsului de pe piaţa românească, Anca Crupariu a răspuns negativ.
Firesc, am solicitat explicaţii CNAS. În răspunsul primit abia azi, CNAS arată că, deşi lista invocată de noi poartă semnătura preşedintelui CNAS, acesta nu a făcut decât să execute ordinul Ministrului Sănătăţii (este indicat numărul actului cu pricina).
Am remis acest
