Creşterea economică accentuată din trimestrul al treilea 2011, faţă de acelaşi trimes-tru din 2010 (+4,4%) a generat imediat discuţii şi controverse, atât în presă, cât şi în mediul politic şi cel economic. Opiniile pornesc de la neîncrederea în "estimările semnal" realizate de Institutul Naţional de Statistică, până la criticarea modului cum au fost ele anunţate (de către preşedintele ţării, într-un interviu televizat) şi evaluări negative privind sustenabilitatea unui astfel de nivel în viitor.

Desigur, politicienii au fost primii care au profitat de audienţa ştirii în sine pentru a-şi consolida propria popularitate prin apariţii în media. Indiferent dacă au sau nu legătură cu fenomenul economic, ei s-au simţit datori să laude, respectiv să minimizeze rezultatul obţinut conform cu poziţia partidului propriu în relaţia cu guvernul. Relativa ambiguitate introdusă în anunţul de la INS a făcut ca orice poziţie faţă de informaţia brută să fie posibilă. În primul rând, tradiţia "estimărilor semnal" este foarte scurtă în România. Apoi, în precizările metodologice la comunicatul INS se spune că operativitatea acestora reprezintă un avantaj important. Sunt perfect de acord; cu toate acestea, în loc de cele 40-45 de zile înainte de estimările provizorii, estimarea semnal prezentă apare cu doar 21 de zile înainte de estimarea provizorie... ceea ce lasă loc de comentarii. În plus, este interesant că preşedintele deţinea informaţii mult mai detaliate (creşterile pe sectoare economice) privind evoluţia PIB decât comunicatul de presă oficial al INS. Dacă tot există aceste informaţii detaliate şi oricum în precizările metodologice ni se spune că acurateţea datelor este mai redusă decât în estimările provizorii, ar fi fost indicat ca şi comunicatul de presă al INS să cuprindă toate informaţiile disponibile...

Pasul următor a fost minimizarea creşterii din T3 şi neîncred