In disperarea provocata de dorinta de a inabusi scandalul legat de Mircea Geoana, care a afectat mai mult decat s-ar fi asteptat imaginea PSD si chiar USL, Victor Ponta nu a gasit altceva mai bun de facut decat sa reia, pentru a cata oara?, povestea cu suspendarea lui Traian Basescu.

Oh, nu ca nu ar exista motive, dar aceasta noua tentativa nu tradeaza decat neputinta Opozitiei. Superficialitatea si pripeala actiunii nu tradeaza decat amatorismul politic pe care il practica aproape cu religiozitate.

Ce obtine sigur astfel USL? In primul rand, decredibilizarea temei suspendarii. Efectul in timp e ca presedintele ii da inainte cum stie mai bine si calca precum un elefant pe justitie, democratie si tot ce-i mai sta in calea convingerii sale tot mai profunde ca numai el stie ce si cum e mai bine pentru poporul sau. Traian Basescu ar vrea mai degraba sa se duca naiba orice urma de democratie decat sa faca dreptate. Doar asa crede el ca se evita falimentul.

"Indicati sursa" cand faceti dreptate si, "indiferent de rezultatul de la CCR", bani nu exista. Aceasta este maxima viziune despre statul modern si reformat, la care lucreaza si pe care il patroneaza de aproape sapte ani. Cu un extra bonus de cateva milioane pentru afaceristii din jurul protejatilor protejatilor sai. Aia care nici nu se ridica din pat pentru 100.000 de euro.

De cealalta parte, ritualic, o data pe luna, cel mult pe trimestru, Opozitia se infoaie, se isterizeaza bombastic si declara razboi. Sa-l inlaturam pe tiran! Pentru ca suspendarea presedintelui a ajuns sa fie invocata periodic, in ziua cu luna plina, toata lumea a devenit imuna la subiect. Nimanui nu-i mai pasa de legi, cand nimic nu merge. Poporul s-a obisnuit si si-a luat gandul de la polticieni. A ramas doar presedintele care arunca adevaruri pe jumatate imbratisate doar de cei care nu gandesc. Iar