Ceea ce socheaza in cazul Apostu nu este coruptia in sine. Am mai vazut si primari, si presedinti de consilii judetene corupti, iar tara asta nu ar arata asa cum arata, in rapoartele de monitorizare pe justitie nu ar scrie ce scrie, daca Sorin Apostu si PDL ar fi inventat coruptia in Romania.
Ceea ce socheaza in cazul Apostu este dimensiunea si institutionalizarea coruptiei, nu doar la Cluj, ci, se pare, si in Palatul Victoria cu trimitere, deocamdata indirecta, la Emil Boc. Sorin Apostu este, potrivit procurorilor DNA, dar si al judecatorilor care l-au arestat preventiv, un adevarat profesionist al coruptiei, care lucra la scara industriala, cu metoda, temeinic si foarte sigur pe el. Primarul Clujului n-a luat si el o sapguta acolo de la cine nu trebuia si imediat a navalit DNA-ul pe el. Nu, Sorin Apostu lucra in stil mare.
Si lucra chiar banuind, de la un moment dat, ca ar putea fi vizat. Cele 17 cartele telefonice, discutiile cifrate, existenta tarifului standard de 10%, contractele fictive de consultanta ale sotiei, interpusii, intalnirile din parcare, discutiile cifrate, toate dovedesc ca Sorin Apostu facuse din coruptie o ocupatie in sine, indiferent ca in cauza erau bani publici romanesti sau bani europeni.
Caracatita nu se limiteaza insa la Cluj si ajunge, se pare la Bucuresti, la premier vizat in mai multe moduri de acest scandal. Bine a facut premierul ca a aplicat cu maxima asprime noul cod etic. Dar asta nu-l scapa de suspiciuni, daca nu chiar de raspundere. In primul rand, potrivit anchetatorilor, Sorin Apostu trafica si dijmuia inclusiv bani din rezerva speciala a premierului. Adica bani de care dispune exclusiv si pentru care raspunde exclusiv Emil Boc. Ce se intampla de fapt cu banii acestia, pe ce criterii sunt cheltuiti, ei ne sugereaza o discutie telefonica interceptata de procurori, al carei protagonist este unu