După prăbuşirea economică din anul 2009 şi continuarea declinului în 2010 sub apăsarea unei necesare corecţii bugetare, România reintră pe creştere. La un an şi ceva după ieşirea din recesiune a celei mai mari părţi a ţărilor Uniunii Europene. Chiar şi state precum Lituania, Letonia sau Estonia, unde băncile au imprimat acelaşi model de "roller coaster" al economiei ca la noi - cu bulă imobiliară şi consum nesustenabil pe credit împrăştiat iresponsabil - au reintrat pe creştere de câteva trimestre bune. Noi am întârziat puţin. Am fost în cele din urmă ajutaţi de grâu, porumb, gogonele, ridichii şi pătrunjel.

Un an agricol bun ne-a scos dintr-o fundătură economică din care leadership-ul părea incapabil să găsească vreo ieşire. Ca şi la cumpăna secolelor XIX-XX, când dezvoltarea industrială a trenat în România într-un răstimp în care Occidentul intra într-o nouă eră tehnologică, iar agricultura susţinea întreaga ţară, şi acum suntem nevoiţi să ne bizuim pe avuţia cea mai de preţ: pământul.

Produsul Intern Brut s-a majorat în cel de-al treilea trimestru cu 4,4% pe serie brută şi cu 4,5% în seria ajustată sezonier, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Sau mai degrabă conform preşedintelui Băsescu, ce a anunţat la TVR în avanpremieră pentru cei nerăbdători să aştepte publicarea datelor pe Eurostat. "Am avut 1,7 în primul trimestru, am avut 1,4 în al doilea, avem 4,4 în al treilea şi să sperăm că vom avea 2,5 în al patrulea", declarase şeful statului.

Prognoza de creştere economică de anul viitor, de 1,8 - 2,3%, ia în calcul un volum al producţiei din agricultură similar celui înregistrat în acest an, dar se bazează pe creşteri ale activităţii din industrie, construcţii şi servicii, ne spun estimările Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Aşadar, dacă este să ne uităm la oficiali ar trebui să stăm liniştiţi pentru că ne-am reintegrat pe