Lucas Papademos şi Mario Monti nu au beneficiat de o perioadă de graţie din partea partenerilor sociali. Primul s-a confruntat cu prima grevă generală de 24 de ore şi cu protestele studenţilor, la nici o zi de la preluarea mandatului. Cel de-al doilea a avut parte de manifestaţii de stradă prilejuite de comemorarea revoltelor sutudenţeşti din 17 noiembrie 1973.

Rigoare, creştere şi echitate, a promis, ieri, noul premier italian, Mario Monti, în faţa Senatului, unde şi-a prezentat programul de guvernare. Programul Guvernului Monti conţine răspunsurile la cele 39 de întrebări trimise de autorităţile de la Bruxelles, privind situaţia reformelor ţării, menite să reducă datoria de 120% din PIB. În acest sens, va fi introdus un impozit pe bunurile imobiliare, din care statul va recupera 3,5 miliarde de euro, costurile cu birocraţia vor fi diminuate, prin restructurarea instituţiilor publice şi privatizarea unor companii de stat.

Reforma pensiilor, prevăzută iniţial pentru 2026, care implică modificarea vârstei pensionării la 67 de ani, va fi adoptată mai rapid şi în plus vor contribui la sistemul de asigurări medicale şi pensionarii. Monti s-a angajat ca până în luna aprilie să scoată la vânzare active în valoare de 200 de miliarde de euro.

Primele proteste pentru Monti

Mii de studenţi au ieşit în stradă joi în mai multe oraşe italiene, pentru a protesta faţă de reducerile de cheltuieli prevăzute de noul guvern. Demonstraţiile - multe având loc sub sloganul „Nu guvernului bancherilor" - au avut loc în Milano şi Torino, la Roma, în Palermo, unde s-au înregistrat ciocniri între protestatari şi forţele de ordine.

Grecii, în aşteptarea banilor salvatori

Noile măsuri de austeritate anunţate de proaspătul premier tehnocrat grec, Lucas Papademos, au fost suficiente pentru a enerva o populaţie deja sătulă de sacrifici