Doar 2% dintre bancnotele false din România sunt imprimate pe substrat de plastic, fiind mai dificil de recunoscut, însă şi acestea sunt făcute grosolan, a declarat joi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unui simpozion organizat cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la imprimarea, la Bucureşti, a primei bancnote emise de BNR.

"Numai 2% dintre falsurile expertizate la BNR în colaborare cu departamentul specializat din Poliţie au fost imprimate pe substrat de plastic, dar şi acestea au fost grosolan făcute", a declarat guvernatorul.

Mugur Isărescu a atras atenţia că populaţia trebuie să fie mai bine informată în legătură cu elementele de siguranţă ale bancnotelor româneşti pentru a stopa circulaţia banilor falşi.

"În România toată lumea trebuie să ştie că bancnotele noastre sunt din plastic, nu din hârtie", a subliniat Isărescu.

Număr mic de contrafaceri

"În România vorbim de un număr mic de contrafaceri comparativ cu zona euro", a precizat guvernatorul. "Un element descurajant îl reprezintă substratul din polimer al bancnotelor. Nu este un polimer obişnuit. Dacă ar fi unul obişnuit s-ar încărca electrostatic şi bancnotele nu ar putea fi numărate pentru că s-ar lipi", a explicat el.

Un alt element de siguranţă despre care a mai vorbit guvernatorul este "fereastra transparentă", despre care a spus că nu ai cum să o găseşti pe bancnotele de hârtie.

Care este probabilitatea să intri în posesia unei bancnote false

"Probabilitatea ca cineva să intre în posesia unei bancnote false a fost, în 2010, de trei la un milion", a precizat Răzvan Dumitriu, de la Serviciul Emisiune BNR. Cea mai falsificată bancnotă este în prezent cea de 100 de lei, a mai adăugat el.

"În anul 1996, pentru fiecare milion de bancnote aflate în circulaţie, existau 46 de bancnote contrafăcute", a mai declarat Dumitriu.